„Jiene, dă-te prins!” este una dintre replicile celebre din cinematografia românească. Foarte probabil mulți își mai amintesc filmele care l-au făcut celebru pe Adrian Pintea, în rolul haiducului Iancu Jianu.
„Jiene, dă-te prins” este și un remake recent, cu zapciul-general Florin Jianu în rolul anti-eroului.
Anti-eroul este un individ conflictual, cu defecte, fără virtuțile și valorile eroului tradițional. Anti-eroul are părți întunecate și un cod moral gripat, chiar dacă aparent intențiile lui sunt bune.
Deși acțiunile sale pot părea nobile, anti-eroul produce prejudicii și lezează interesele tuturor. Cei care au construit portretul anti-eroului să-l fi avut în vedere pe generalul Jianu?
Generalul Florin Jianu este exemplul anti-eroului… penal.
După ce MApN și MAI au încercat să țină drepturile militarilor plafonate anual prin OUG sau ordine interne, Înalta Curte de Casație și Justiție/ ICCJ a decis că majorarea pentru lucrări de excepție și misiuni speciale nu este supusă plafonării la nivelul anului 2018.
Astfel, cei prejudiciați pot solicita angajatorului achitarea drepturilor la nivelul soldei/ salariului de funcție aflat în plată în perioada acordării acestei majorări. Este o decizie a ICCJ care produce efecte pentru toți militarii care au beneficiat de majorarea menționată, indiferent dacă se află în activitate sau rezervă.
În mod normal, instituțiile aflate în culpă ar trebui să inițieze neîntârziat emiterea unor norme prin care decizia ICCJ să repare prejudiciul provocat angajaților. Ar fi o reacție firească și de bun simț. O reparare tardivă a unor abuzuri, a neglijenței și incompetenței unor iresponsabili. Din păcate nu se va întâmpla.
Într-o întâlnire de taină,
cei vinovați de pierderile financiare provocate angajaților au încercat ieri, 19 noiembrie 2024, să găsească o rezolvare care să reducă impactul Deciziei ICCJ.
Întâlnirea dintre generalii Jianu și Cipu din MApN a fost completată de o consultare cu chestorul Răzvan Grecu, șeful Direcției Generale Financiare din MAI. Concluziile celor trei sunt pur și simplu revoltătoare.
ICCJ a spus foarte clar că legea a fost aplicată greșit, o eroare care pare să nu-i neliniștească foarte mult pe autorii ilegalităților. În consultările lor caută soluții prin care să adâncească și mai mult culpa penală în care se află astăzi.
Dezlegarea de drept oferită de Instanța Supremă nu le provoacă mare neliniște celor menționați și nu le oprește apetitul pentru infracțiuni. Se consideră cumva obligați să persevereze în greșeală, din mai multe motive.
Mai întâi, decizia ICCJ nu le impune să actualizeze pensiile militare și să repare pagubele produse militarilor aflați în rezervă. Efectele se răsfrâng doar asupra celor care-și apără drepturile în instanță.
Apoi, pentru plata restanțelor militarilor aflați în activitate este nevoie, în lipsa decizie Instanțelor, de emiterea unei OUG. Nu ar fi o premieră, dar Jianu și acoliții lui vor refuza, probabil, să livreze proiectul unui astfel de act.
În cele din urmă, conducerile celor două instituții nu sunt obișnuite să ofere soluții decente și legale. Dimpotrivă, propunerile pe care intenționează să le înainteze cei menționați miniștrilor afectează și mai mult interesele angajaților și pensionarilor.
Fără să intrăm în amănunte, deși ne-au fost aduse la cunoștință, trebuie să subliniem că soluțiile pe care se gândesc să le propună adună alte argumente pentru plângerile penale pe care le riscă.
Este inadmisibilă și presiunea pe care Jianu și clica lui o exercită asupra unor militari în rezervă.
Este incalificabilă amenințarea cu diminuarea pensiei militare, adresată celor care nu sunt dispuși să-și retragă acțiunile de recuperarea în instanță a prejudiciului creat din prostie sau nemernicie.
Un strigăt dinspre DNA: „Jiene, dă-te prins”
Subliniam anterior suspiciunile privind caracterul penal al faptelor.
Deși aparent Jianu ar fi făcut niște economii, în cele din urmă a produs un dezastru. După decizia ICCJ, urmată de cele ale instanțelor competente, MApN va trebui să plătească toate drepturile bănești refuzate. Invitabil se vor adăuga cheltuieli de judecată și daune moratorii.
Nu trebuie neglijat nici efortul instituțional. Nu este o pagubă directă, dar este una cuantificabilă și care poate fi determinată. Zeci de angajați ai MApN au fost nevoiți să repare sau diminueze pagubele produse de inconștiența sau incompetența unor iresponsabili.
Un efort financiar neprevăzut de câteva sute de milioane de lei.
Iresponsabilitatea generalului Jianu nu trebuie să rămână fără repercusiuni. Este inadmisibil să gestionezi cu atâta incompetență fondurile publice.
Indiferent care i-au fost intențiile, este evident că generalul Jianu se face vinovat cel puțin de neglijență și abuz în serviciu. Sunt, însă, suficiente dovezi prin care acesta poate fi acuzat de mult mai multe fapte pe care Codul Penal le califică drept „infracțiuni de serviciu”.
Mai mult, având în vedere concluziile întâlnirii menționată anterior, asupra generalului Jianu planează și suspiciunea de instigare la nerespectarea legii. La fel de mult cum, dacă soluțiile eludează iarăși legea, este evidentă și asocierea în vederea comiterii de infracțiuni, de care se pot face vinovați șefii unor structuri din MApN și MAI.
Suntem convinși că printre păgubiți se vor găsi destui justițiabili curajoși care să cerea și aplicarea legii penale, nu doar a celei civile.
Mai trebuie subliniat că, prin acțiunile din zona gri a legii, la sugestia sau din dispoziția generalului Jianu, veniturile unor militari din MApN au fost generos „umflate” recent. Suntem în curs de verificare a unor informații scandaloase despre cum a rotunjit Jianu, anul acesta, veniturile unora dintre angajații MApN.
Nu trebuie să fii specialist pentru a realiza că generalul
Jianu pare afectat de sindromul sau complexul lui Dumnezeu,
o tulburare psihică caracterizată prin sentimente emfatice, exagerate, infatuate constant de capacitate personală, privilegiu sau infailibilitate.
Ce scop au toate evaluările psihologice dacă generalul nu a fost diagnosticat corect … încă?
De peste 10 ani, acest personaj sinistru își bate joc de militari. Pentru Jianu legea nu contează. Dacă ajunge să-l deranjeze o violează prin ordine de ministru sau dispoziții personale. Este și motivul pentru care la fel de vinovați ca el sunt și cei care i-au permis comportamentul abuziv.
După ce Jianu l-a „executat” pe ministrul Țuțuianu, următorii nu s-au mai aventurat să-i combată inepțiile. Mihai Fifor, Nicolae Ciucă, Vasile Dîncu și, mai ales, Angel Tîlvăr sunt la fel de vinovați ca generalul Jianu. Mai ales Ciucă, cel care îl protejează cu ferocitate de mulți ani.
Tîlvăr este vinovat, alături de Jianu, de blocarea legii privind actualizarea pensiilor militare. Am mai spus (aici), Renatte Weber este doar o slugă interesată să-și conserve sinecura.
Sursele noastre, coroborate cu toate acțiunile anterioare ale generalului Jianu, confirmă că el este autorul moral al obiecției de neconstituționalitate referitoare la legea care ar fi reparat parte din nedreptățile provocate militarilor în rezervă. Jianu a propus mai în întâi ministrului, apoi premierului Ciolacu, nu doar soluția ci și textul documentului înaintat CCR.
Despre majorarea pentru lucrări de excepție am scris și în luna martie (aici) când am afirmat că Jianu a atins un drept legitim al angajaților pe considerentul unei „abordări prudențiale” a cheltuielilor MApN. Același Jianu a motivat opoziția feroce a MApN în ce privește actualizarea pensiilor militare prin grija față de … PNRR (aici).
Ce vor face acum Jianu și ceilalți generali din conducerea MApN care i-au susținut aberațiile? Vor chema ministerul în instanță pentru a-și recupera prejudiciul? Cât de „prudențială” va fi reacția lor și cum va afecta PNRR-ul merită urmărit cu atenție.
Acordarea anumitor drepturi
are incidență, uneori, doar asupra unui grup restrâns de militari. Majorarea pentru lucrări de excepție este un subiect care mai mult irită decât să trezească interesul majorității.
Foarte mulți sunt revoltați de modul în care aceasta a fost acordată. O lipsă totală de transparență și subiectivism a transformat un stimulent într-un instrument prin care s-a cultivat obediența și s-a extins plaja nemulțumirilor. Totuși, nu ar trebui generalizat și nici pierdut din vedere fondul problemei.
Exemplul abuzului în serviciu, de care se face vinovat Jianu în cazul acestei majorări, nu este unul izolat. Sunt multe alte drepturi financiare pe care șeful DGFC și dispozițiile lui le-au refuzat sau limitat militarilor. Unii și-au susținut cauza în instanță, alții au renunțat. Jianu nu a câștigat nimic. Nici măcar respectul șefilor. A fost tolerat și folosit la nivelul unui zapciu capabil de fapte abominale.
Majoritatea este interesată doar de propriile venituri și bunăstare. O atitudine nocivă și care cultivă dezbinarea. Fracturile dintre diferitele categorii de militari au permis și ele ca Jianu să-și extindă influența malefică. Nu este constructiv sau în interesul militarilor să se sfâșie reciproc. Suficient îi dezbină deciziile aberante ale unor generali.
Jianu conduce DGFC a MApN din martie 2014, motiv pentru care schimbarea lui din funcție este iminentă. Recenta decizie a ICCJ ar trebui să-i clatine inamovibilitatea și, foarte probabil, din motive mai mult sau mai puțin obiective, va fi trecut în rezervă. Dacă MApN va dori să-și recupereze sau nu paguba provocată de deciziile sale este greu de estimat.
Din păcate, neplăcerile pe care acest personaj le-a provocat militarilor vor avea nevoie de timp pentru a fi reparate. Rămâne la aprecierea fiecăruia dintre cei ale cărora interese au fost lezate de comportamentul acestui purtător de stele dacă ilegalitățile lui vor primi un răspuns instituțional sau nu.