E greu de spus dacă asistăm la „o bătălie pentru Ucraina” sau suntem pionii unui joc geostrategic din care câștigă industria de armament. Dacă este să ne raportăm exclusiv la retorica oficială suntem condamnați să luptăm umăr la umăr cu Ucraina. Altfel, Europa riscă să fie cucerită de Putin. Ar fi mare păcat pentru toți cei care s-au străduit să învețe limba engleză, după ce decenii în care au învățat franceză sau germană, să treacă acum la rusă.
„Nu există o bătălie pentru Ucraina. Există numai un război împotriva Rusiei. Și războiul împotriva Rusiei este și un război împotriva Europei. De ce duc Statele Unite acest război? Din dragoste pentru democrație și drepturile omului?
Răspunsul este dezgustător de cinic. Din cauza celor 17 trilioane USD pe care îi datorează lumii. Din cauza comerțului de 500 mld. USD dintre Rusia și Europa pe care vor să le fure. Pentru a păstra dolarul ca monedă mondială, pentru că yuanul a venit din Est și nu e bine, iar țările BRICS tocmai și-au înființat propria bancă și propriul fond valutar.
Ia să vedem ce ne spune Paul Christy, director executiv al Institutului pentru Perspective Globale de la Universitatea Columbia și, mai ales, un angajat al Agenției Naționale de Securitate (NSA).
Cum arată datoria de 17 trilioane de dolari? Iată: ,,17.000.000.000.000 (1 trilion echivalează cu o mie de miliarde). Datoria SUA crește cu 3,5 mld. USD pe zi. Fiecare american datorează personal 148.000 USD statelor creditoare.
Cei mai mari creditori ai SUA sunt: China (2 trilioane USD), Japonia (1,14 trilioane USD), Brazilia (256,4 mld. USD), Taiwan (185,8 mld. USD), Elveția (178, 2 mld. USD), Belgia (167,7 mld. USD), Marea Britanie (156,9 mld. USD), Luxemburg (146,8 mld. USD), Rusia (131,6 mld. USD), Hong Kong (120 mld. USD).”
„SUA au ca obiectiv să provoace o ruptură ireparabilă între Europa și Rusia.”
În urma sancțiunilor aplicate recent Rusiei, băncile internaționale au „înghețat: peste 600 mld. USD pe care Rusia îi avea în depozitele lor. Mai bine de 300 mld. USD, aflați în băncile SUA au fost deja „confiscate” de americani. Restul țărilor s-au abținut să confiște.
Jaful bancar pe care l-au făcut asupra tuturor țărilor atacate le aduce valută pentru a-și acoperi imensele datorii externe. Războiul și sancțiunile sunt metodele eficiente și „umanitare” prin care SUA își balansează deficitul.
Pentru a face față datoriilor, a explicat Paul Christy, SUA au organizat cataclisme care să nu aibă consecințe devastatoare pentru teritoriul propriu. Fără a scădea standardul propriei populații, totul pe cheltuiala altcuiva și a întregii lumi, adică fiecare țară să participe la rezolvarea dificultăților financiare ale Americii.
SUA au ca obiectiv să provoace o ruptură ireparabilă între Europa și Rusia. Să creeze un haos gestionabil în Ucraina, pentru a opri resursele energetice ale Rusiei. Europa să fiarbă de indignare împotriva Rusiei, și să fiarbă, până dă în clocot. Astfel ea însăși va provoca o ruptură ireversibilă a relațiilor cu Rusia. Și atunci este obligată să se reorienteze către aprovizionarea cu energie din SUA. În cele din urmă, Statele Unite cu gazele lor de șist, vor fi din nou în rolul de salvator al Europei. Asta va duce la investiții uriașe în producția americană de gaze de șist, la crearea unei infrastructuri puternice pentru procesarea și livrarea acestuia în Europa.
Este vital ca cele 500 mld. USD, cifra de afaceri comercială dintre Europa și Rusia, să devină cifra de afaceri comercială dintre Europa și America. Pentru a intimida Europa și pentru a insufla în europeni o groază teribilă de „pericolul și agresiunea rusă” sunt folosite manipularea și propaganda la un nivel niciodată atins anterior.”
Unii cu deficitul, alții cu cerșitul
Textul circulă fără identificarea corectă a sursei, dar a apărut pe dasgelbeforum.net încă din iulie 2022. Unele date sunt inexacte, dar analiza nu este în esență foarte departe de adevăr. După doi ani de război e greu să o negăm!
Datoria externă a SUA, conform usdebtclock.org este de 34 trilioane USD. Japonia (1,1 trilioane USD), China (0,86 trilioane USD) și Marea Britanie (0,67 trilioane USD) sunt în fruntea creditorilor.
Datoria externă cumulată a țărilor care susțin Ucraina, în războiul legitim de apărare a teritoriilor sale, depășește 80 trilioane USD. Datoria externă a Ucrainei era, în septembrie anul trecut, de 135 mld. USD. Jumătate din cea a Rusiei, evaluată la 282 mld. dolari. Nu e rău, după doi ani de război.
Pentru România mai puțin contează dacă bătălia din Ucraina este despre libertate, democrație sau cereale. La fel de puțin contează dacă acolo sunt încleștări între ucraineni și ruși sau între grupări de mercenari. Mai important este că în fiecare zi decontăm efortul de război… fără să fim în război.
Datoria externă totală a crescut, în ianuarie 2024, cu 4,314 mld. euro, până la 173,126 mld. euro. Deficitul de cont curent s-a majorat cu 78,7%, la 1,358 mld. euro. Sunt cele mai recente informații comunicate de BNR, vineri, 15 martie 2024.
Datoria externă a României a crescut în ultimii doi ani cu peste 30 mld. euro.
În noiembrie 2020, la lansarea Planului Național de Reziliență și Redresare/ PNRR, Iohannis declara că „am obținut pentru România 80 mld. euro”. Din suma anunțată, 29 mld. euro erau banii din PNNR, iar diferența fonduri comunitare.
Bătălia pentru supraviețuire, un război al românilor
„Trăim pe datorie” a ajuns să fie platitudine. Avem bani pentru excursiile și casele lui Iohannis, nu avem pentru spitale și școli. N-am auzit niciodată ca indemnizațiile parlamentarilor sau miniștrilor să fie în pericol de neplată. Auzim, însă tot mai des cum gâfâie fondul de pensii sau cum nu sunt bani pentru salarii decente.
România trăiește povestea argatului Ion care s-a dus la boier să ceară un împrumut pentru lemne. Boierul a fost de acord să-i împrumute 1000 de lei pentru 6 luni. Cu o dobândă de încă 1000 de lei, firește. Ion a fost de acord. Apoi, boierul a cerut o garanție. Ion a fost de acord să lase toporul gaj. Se bucura să primească 1000 de lei. Înainte să plece boierul i-a spus „la primăvară îți va fi greu să achiți 2000 de lei, nu e mai ușor să dai acum 1000 de lei, iar atunci doar diferența?” Ion a fost de acord și a plătit 1000 de lei. A plecat acasă fără topor, fără lemne, dar cu o datorie de 1000 de lei.
„Je suis Ion!”, ar spune Ciolacu! „Mais non, je suis Ion!” l-ar combate Ciucă. Asta este realitatea! Nu am avut și nu avem premier. Robotul Ion, de la Palatul Victoria, (șomer între timp) are mai multă personalitate și libertate de decizie.
Cu sau fără război noi tot aici am fi fost. Ce a plecat în Ucraina s-ar fi transferat în buzunarul mafiei care colcăie în interiorul PSD și PNL.
Dacă există sau nu o bătălie pentru supraviețuire, românii o trăiesc în fiecare zi. Nu este nevoie să vină rușii peste noi. E suficient că-i avem pe Iohannis, Ciolacu și Ciucă. Se ocupă ei să mute bătălia pentru Ucraina în România.