În ultimul timp apare tot mai des expresia „coloana a cincea”. De când a izbucnit conflictul din Ucraina, iar propaganda și-a propus să ne înspăimânte cu iminenta invazie rusească, suntem mai divizați ca oricând. Cei care nu acceptă discursul Puterii ajung să fie acuzați de rusofilie sau atentat la adresa interesului național. Contează mai puțin faptul că nimeni nu s-a obosit să definească foarte clar care ar fi interesul nostru ca națiune.
În mod cert suveranitatea nu mai prezintă interes, cu atât mai mult cu cât tot ce ține de suveranism este ostracizat sau linșat public. Nici independența noastră nu mai pare atât de importantă pentru cei dispuși să dilueze națiunea română în globalismul care ne promite prosperitate.
În limbajul curent, „coloana a cincea” îi desemnează pe cei care își trădează patria, acționând din interior în sprijinul dușmanului. De altfel, dicționarul Petit Robert definește sintagma prin „serviciile secrete de spionaj inamic dintr-un teritoriu“. Enciclopedia Larousse consideră „coloana a cincea” un „element care lucrează pe un teritoriu în sprijinul adversarului“.
În esență, avem de-a face cu un grup clandestin sau facțiune de agenți subversivi care încearcă să submineze solidaritatea unei națiuni prin orice mijloace au la dispoziție. O tehnică de bază a celor din „coloana a cincea” este infiltrarea simpatizanților în întreaga țesătură a națiunii atacate și în special, în poziții de decizie politică și a apărării naționale.
Din astfel de posturi-cheie, activiștii coloanei a cincea exploatează temerile unui popor prin răspândirea de zvonuri și de dezinformare, precum și prin utilizarea tehnicilor mai aproape de standard de spionaj și sabotaj.
Precizările anterioare au fost necesare pentru a înțelege mai bine psihologia inversă sau manipularea ordinară pe care o încearcă unii. Dacă este doar din superficialitate, ticăloșie sau prostie contează mai puțin. Mai grav este că atacă, deliberat sau accidental, stâlpii națiunii.
Armata și Biserica
încă se mai bucură de încrederea poporului. Asta în pofida atacurilor concertate pe care trebuie să le suporte ambele instituții.
Orientarea și aplecarea religioasă a românilor sunt dincolo de orice dubiu. Atacurile împotriva Bisericii nu au afectat sub nicio formă credința românilor și nici relația cu majoritatea clerului. Încercările „progresiștilor” de a impune nefirescul se vor lovi permanent de opoziția fermă a românilor. Au reușit comuniștii să dărâme sute de biserici, dar nu au clintit sub nicio formă credința românilor în Dumnezeu.
Nu același lucru se poate spune și despre Armată. Deși indispensabilă existenței unui popor, Oștirea nu se bucură permanent de aprecierea sau recunoștința celor pe care îi apără. Când vin vremuri de restriște toți caută din priviri Armata, iar militarii sunt priviți aproape cu evlavie. Cu cât perspectiva războiului sau a situațiilor de criză este mai îndepărtată cu atât scade mai mult gratitudinea poporului.
În ultimii 35 de ani, Armata României și militarii din întreg sistemul național de apărare au fost permanent sub atacurile celor din „coloana a cincea”. Nici nu le-a fost greu să distrugă încrederea populației în Armată dacă ne gândim că ultimii doi președinți ai țării, Băsescu și Iohannis, și-au exprimat public dezgustul față de militari. Cadrele militare au ajuns astăzi la 55% cotă de încredere, în condițiile în care în urmă cu 20 ani procentul era la 93%. Paradoxal încrederea populației a scăzut constant după intrarea în NATO.
Nu Alianța a fost, însă, vinovată de prăbușirea încrederii în Armată. Vinovați sunt politicienii și mass media, mulți dintre ei făcând parte din „coloana a cincea”. Voluntar sau accidental.
„E prea tîrziu. Armata Georgeștilor
a cucerit România” este un articol în care Marius Oprea insultă grobian rezerva Armatei. Dacă o face deliberat sau din superficialitate este irelevant. Impardonabil rămâne atacul la adresa militarilor.
Marius Oprea consideră că apariția lui Georgescu a fost o reacție „în mare, la progresismul virulent, asociat cu pandemia și cu eșecul clasei politice de a o administra corect, transparent… Peste toate acestea, s-a așezat un dirijism politic greu de înghițit, care a distrus establismentul politic. Dărâmarea lui Dragnea, impunerea pe rând a șefilor PNL de la Cotroceni au arătat că partidele politice n-au, de fapt, nicio putere. Și deci nici legitimitate… N-a mai fost nicio voce capabilă să se opună. Nicio structură politică cu atitudine”.
Una dintre tehnicile de manipulare cele mai cunoscute este insinuarea mesajului principal într-un text cu o doză de adevăr greu de contestat. Astfel, Oprea face o trecere în revistă a condițiilor „pedologice în care a răsărit brusc AUR și s-a cultivat Georgescu” după care lansează mesajul său:
„Cine l-a cultivat? Propaganda pro-rusă, pe filierele vechilor rezerviști din armată și servicii, pensionarii, produsele sovietice din „era Iliescu”. Nu vorbim aici de „rusismul stalinist”, ci de cel „luminat”, care dorea un „socialism cu față umană”. Nu vorbim de generalul Militaru, ci de generalii Ionel, Caraman, Talpeș, Penciuc. Oameni școliți, în felul lor.
De puzderia de generali SRI și din Armată, care dormeau odinioară cu tabloul lui Vadim pe noptieră. Știm – România are mii de generali în rezervă, ei au zeci de mii de colonei și maiori rezerviști și loiali. Aceasta e Armata lui Georgescu, corpul disciplinat și activ al „coloanei a cincea”, care a început prin a se opune unui progresism deșănțat, pentru a intra în „politica mare” pe ușa din față, prin raportarea la conflictul din Ucraina și agitarea „interesului românesc”.
La fel ca „omul rușilor”
și Marius Oprea se dovedește pe cât de viclean pe atât de perfid. Sub masca unui discurs care subliniază neajunsurile și abuzurile societății contemporane, asistăm la un atac furibund la adresa rezervei Armatei.
„România are mii de generali în rezervă, ei au zeci de mii de colonei și maiori rezerviști și loiali. Aceasta e Armata lui Georgescu, corpul disciplinat și activ al „coloanei a cincea” este o insultă de o mârșăvie pe care nu mulți istorici și-au permis-o. Este cu atât mai surprinzătoare cu cât Marius Oprea și-a făcut un titlu de glorie din respectul față de deontologia profesională.
Cunosc suficient de mulți generali și ofițeri cu grad superior, aflați în rezervă sau retragere, ca să știu că afirmațiile domnului Oprea sunt nu doar false, dar și profund denigratoare. Să acuzi rezerva Armatei ca fiind „coloana a cincea” nu o poți face decât dacă tu însuți dorești să-ți ascunzi propriile intenții.
Ca istoric, Marius Oprea ar fi putut să se aplece mai mult asupra situației Armatei din perioada post-decembristă. Nu doar istoria comunistă merită atenție.
Armata României a influențat determinant istoria și în ultimele 3 decenii. Cum își permite Marius Oprea să afirme că „zeci de mii de rezerviști” formează „coloana a cincea”? Cu câți militari în rezervă și retragere a vorbit și de unde are informații despre aceste „zeci de mii”?
Retorica rușilor care ne amenință democrația și libertățile este utilizată cu succes (încă) de adevăratele slugi din „coloana a cincea”. A fost folosită împotriva lui Geoană, apoi a lui Simion și acum împotriva lui Georgescu. Lipsiți de imaginație și destul de leneși ca să caute și alte argumente, cei din „coloana a cincea” reîncălzesc aceeași ciorbă convinși că românii sunt proști.
Ar fi o pierde de timp
să încercăm să le explicăm unora ca Marius Oprea de ce foarte mulți militari în rezervă și retragere sunt împotriva PSD, PNL, USR sau UDMR și a candidaților susținuți de aceste partide. În primul rând pentru că și-au bătut joc grosolan de rezerviști, dar și pentru că sunt partidele care au fost mult mai aproape de „coloana a cincea” decât cel mai exaltat rezervist al Armatei.
De la afirmația corectă „Georgescu este o reacție” până la acuzația directă de trădare adusă rezervei Armatei este o distanță mai mare decât de la ticăloșie la manipulare. În fond cele două sunt surori!
În ce privește „agitarea interesului românesc”… cam ce interese ar dori Marius Oprea să fie agitate în România? Cele ale lui Dan Voiculescu sau ale PNL-ului de care s-a simțit deseori apropiat?
Sunt mii de generali și ofițeri în rezervă al căror patriotism nu-l va ajunge Marius Oprea nici dacă mai trăiește 10 vieți. Un patriotism de care nu se rușinează și pe care nu trebuie să-l explice unor istorici conjuncturali.
A văzut cineva o dovadă consistentă a amestecului rușilor în alegerile prezidențiale? Chiar și lipsită de consistență, o dovadă a ingerințelor rusești în procesul electoral ar fi temperat cumva revolta și protestul electoratului. Nu există, încă, nicio dovadă! În schimb am auzit declarația comisarului european Thierry Breton despre anularea alegerilor: „Am făcut-o în România, o vom face și în Germania„! Cine sunt cei din „coloana a cincea” care au permis amestecul Comisiei Europene în alegerile din România, domnule Oprea? Rușii, Georgescu sau rezerviștii Armatei?
Istoria României se identifică mai mult cu cea a Oștirii române decât cu istorici ca Marius Oprea. În fond, un alt superficial care se lansează în judecăți insultătoare, dar lipsite de valoare.