Este trist să constatăm cum umple spațiul public generalul Ciucă, un rotofei cumsecade, alintat de nepoței Bunelu. Este aproape o dramă națională faptul că o nulitate atrage atât de multă atenție.
Sintagma „un rotofei cumsecade” nu ne aparține. Vom oferi credit autorului, în rândurile care urmează. Ar fi păcat să nu distribuim portretele reușite ale eroului de la Nasiriah!
În mass media românească au mai rămas foarte puțini cei care nu acceptă să răspundă comenzilor sau banilor unui partid. În fapt, e mult spus că există „mass media” în România. Sunt doar oficine ale partidelor, mercenari care se hrănesc hulpav din bani publici.
Un procent obscen, din subvențiile de la buget pe care le primesc partidele, merge către televiziunile și presa scrisă obediente partidelor. Diferența este distribuită către institutele de sondare. Dacă mai rămâne ceva mărunțiș se alocă promovării poticnirilor intelectuale și dovezilor privind nivelul educațional ale șefilor de partid.
Ciolacu va angaja parte din fonduri pentru publicarea diplomei de bacalaureat pe care o are exclusiv în … copie legalizată! „Oricând vă pot pune la dispoziție și diploma de bacalaureat, am și fost la Buzău, am căutat-o, cu adevărat, am o copie legalizată din ’86.”
Vă dați seama că ne pregătim să votăm pentru Cotroceni un individ care are doar o copie a diplomei de bacalaureat? Și încă una din anul 1986! Analfabetul ăsta nu a avut nevoie, în ultimii 38 de ani, să-l întrebe nimeni despre diploma de bacalaureat! Altfel, ne anunță că a fost la Buzău de parcă acolo este Mecca educației! Un fel de Karbala a diplomelor de bacalaureat!
Nici acum nu era o problema pentru Marcel, dacă nu-i dădea Ciucă în cap cu diploma de … doctor! Adică, poate că a copiat teza de doctorat Bunelu, dar diplomă de bacalaureat are, pe bune! Mai interesant ar fi să-l întrebe cineva pe Ciucă despre diploma de licență. Sigur are, o echivalare!
Indiferent câte fonduri va cheltui PSD,
din bani publici, pentru a închide subiectul studiilor lui Ciolacu, tot vor fi mai puține decât cele irosite de PNL pentru promovarea cărții lui Ciucă. O culegere de texte care este mai așteptată decât Klaus, Santa Claus! Un suspans care ne omoară! Începe școala, copiii vor primi extemporal din cartea lui Ciucă, iar volumul generalului este mai secretizat decât teza de doctorat!
Surse credibile (la fel ca onoarea scriitorului) ne informează că un volum, precum cel care împrăștie din înțelepciunea eroului de la Nasiriah, nu putea apărea fără prefață și postfață. Aceleași surse ne informează că Ciucă l-ar fi rugat pe Eduard Hellvig să-i scrie câteva cuvinte în deschiderea cărții. Pentru textul adresat cititorilor la sfârșitul romanului său, generalul ar fi primit câteva rânduri de la … Crin Antonescu! Cum vă spuneam, Bunelu este vopsit în culori sinistre din invidie și ranchiună, altfel el ar fi un rotofei cumsecade.
Degeaba se îngrămădesc tot felul de jurnaliști și scriitori să-l ponegrească, Bunelu n-ar chinui o muscă. Ar zdrobi-o! Să nu simtă durerea! Așa cum a făcut cu foarte mulți dintre colaboratori și colegi!
Dar să nu ne împiedicăm în nuanțe. Un articol al lui Doru Bușcu (Un ostaș și-un doctor intră într-un bar…), din Cațavencii, ne pune la dispoziție o ecografie indecent de reală a generalului care este orice, mai puțin un rotofei cumsecade!
„N-ai zice că sub fața cumsecade a lui Ciucă stă pitită o minte pusă pe viclenii,
căci, de regulă, genul rotofei atrage simpatia, mai ales cînd e puțin bîlbîit și se împodobește cu ochelari de vedere. Dar lucrurile stau pe dos. În teatrul de operațiuni „Nicu și Marcel“, domnul general practică, de fapt, trădarea. Trage de la șold cu minciuna, înjunghie cu țeapa, bombardează populația cu panouri și sapă cu lopățica de infanterie groapa alianței PNL-PSD.
Cu trei luni înainte de alegeri i se tîra colegului Ciolacu la picioare, pupa umbra PSD-ului direct pe podea și se jura cu mîna pe Rareș Bogdan că, dacă i se va cruța viața politică prin comasare și liste comune, îl va susține la președinție pe cel mai bine plasat candidat al coaliției. Acum, după ce facerea de bine s-a încheiat, Ciucă se susține pe sine, deși e plasat imediat în urma primilor trei candidați.
Ai fi tentat să pui totul în spinarea celor patru „semidocți“ de care vorbea Crin Antonescu și să crezi că Nicolae Ciucă e, de fapt, un om de treabă, un ostaș disciplinat, loial și recunoscător, care execută ordinele venite de sus, de la Iohannis, prin mijlocirea camarilei semidocte. Că ar fi la cheremul unui club de lepre, care au capturat decizia în partid, și că ostașul Nicolae Ciucă acceptă lupta necondiționat, din datorie și devotament, așa cum adevărații generali nu întreabă cît de numeros e inamicul.
Ei bine, nu-i așa.
Ostașul Ciucă se scaldă în părerea sa disproporționată despre sine. Se hrănește cu lingușeala clicii care-i leagănă visul împărătesc. Asta după ce și-a încălcat jurămîntul de credință luat de bunăvoie, cînd a promis că nu va face niciodată politică. La rîndul lui, doctorul Ciucă doarme neîntors de la scandalul plagiatului încoace, învelit cu abuzurile săvîrșite pentru el de instituții publice. Își dorește cu nesaț să ajungă președinte și nu-i pasă că ideile și pregătirea lui pot fi rezumate, toate, printr-un „ă“ prelungit. E mai slab ca șoferul și ca secretara, dar ce contează?
El e copilul miracolelor, fiul șirului de minuni care l-au făcut general cu patru stele, șef al Marelui Stat Major, ministru al Apărării, prim-ministru, președinte PNL, președinte al Senatului și candidat la președinție. Iar minunile, se știe, nu-i cer beneficiarului nici o pregătire. Așa că la ce bun să-și pună Nicolae Ciucă problema șanselor, a incompetenței sau a imposturii? De ce să-și bată capul cu procentele sau cu lipsa înzestrărilor elementare? Partidul Brătienilor a intrat în faza iluzionismului divin și tot ce are de făcut Nicolae Ciucă e să aștepte cu mîinile în sîn. Panourile se vor transforma în voturi, așa cum altădată apa s-a transformat în vin.
Cum a ajuns PNL aici?
Păi, criticul de săptămîna trecută l-a adus. Crin Antonescu a eliberat scaunul de președinte în 2014 și, ca să nu-l ia vîntul, a pus pe el un bolovan. Iohannis s-a dovedit un pietroi adevărat, care deși a adus partidul la guvernare, l-a scufundat de fapt în slugărnicie și irelevanță ideologică. Ciucă e și el un pietroi. Iohannis l-a cules de pe fundul bălții în care se scăldau generalii supranumerici ai țării. Faptele de azi, pe care le critică Antonescu, sînt consecințele faptelor lui din 2014. Crin Antonescu a impus atunci în fruntea PNL un ins din exterior, lipsit de experiență și de inteligență, dar pe placul sistemului.
A făcut-o la schimb cu cîteva avantaje personale: stingerea dosarului penal și numirea soției în funcția de vicepreședinte al Parlamentului European. Ani la rînd a cules roadele acestei manevre, soția fiind promovată în cascadă la Bruxelles pînă la poziția de comisar european pe Transporturi. Acum, că mandatul expiră și doamna Vălean e doar europarlamentar, au apărut fisuri în convingerile de oțel.
Crin Antonescu nu-l mai place pe Iohannis, mai ales că și mandatul de la Cotroceni expiră. Acum poate să spună ceea ce pînă acum nu îndrăznea: Ciucă e o catastrofă politică pentru PNL, la fel cum a fost Iohannis. Partidul e asfixiat de „semidocți“ și de lingăi bogați și se îndreaptă, prin contraselecție, spre destinul fatal al PNȚCD și PDL.
Argumentele lui Crin Antonescu sînt valide,
ceea ce spune e corect, dar spune ceea ce mulți spun de ani buni. Antonescu a lipsit în acei ani din dezbaterea sorții PNL. A stat la Bruxelles pe leafa generoasă a doamnei Vălean și și-a rotunjit aspectul în bistrouri. A băut vin, a luat mule. Acum, că pericolul a trecut, că dosarul s-a prescris și că Iohannis și-a pierdut puterea, Crin Antonescu și-a găsit curajul.
Momentul e bun, mai ales că înfrîngerea previzibilă a lui Ciucă deschide oportunități. PNL poate fi „resetat“ și înzestrat cu o nouă conducere. Cu Hellvig, vechiul colaborator al lui Crin Antonescu, și cu Bolojan, un cuvînt folosit doar pentru a demonstra intenții reformiste. În PNL pare să fi început parastasul cînd mortul încă umblă și împarte autografe pe o carte încă netipărită. Pomana de viu, așa cum e cunoscut obiceiul în sud, e în desfășurare. Lupta pentru putere în PNL se suprapune cu aranjamentele pentru puterea în stat. Încăierarea ce va urma e un fel de bătaie a mirilor pe marginea gropii. E ca începutul unui banc cu liberali: un ostaș și un doctor intră într-un bar…”
Este un text fabulos! O frescă, un tablou al conducerii PNL. Cel care a predat partidul sistemului, Crin Antonescu, se ceartă cu cel pe care comuniștii (PSD) l-au trimis să distrugă partidul.
În urmă cu peste doi ani opinam că Ciucă este pentru PNL ultimul cartuș, cel sinucigaș. Vom vedea curând dacă este sau nu corectă evaluarea! Bunelu este un impostor, un arivist feroce, un egocentrist greu de egalat, orice, dar nu un rotofei cumsecade.
Din păcate, pentru români și România, vocile critice, cele care își permit să conteste minciuna construită în jurul generalului sunt tot mai puține. Votați Ciucă! și nu vor mai fi deloc!
Bunelu, un rotofei cumsecade, ne promite o dictatură sănătoasă! În locul unei democrații bolnave!