România lui Arafat

O permanentă stare de neliniște și nesiguranță. Un președinte care-și exprimă zilnic dezgustul față de popor. O clasă politică total deconectată de cei pe care ar trebui să-i servească. O gașcă de „magistrați” care și-a subordonat țara prin interpretări abuzive ale cadrului legal. O presă pentru care Apocalipsa rămâne singura politică editorială. O populație tot mai surprinsă că există. Pe scurt: România.

De sute de ani triburile din spațiul mioritic așteaptă apariția liderului providențial. Un român, neaoș, care să scoată țara din marasm. Unul suficient de determinat cât să încerce imposibilul: canalizarea energiilor națiunii pentru cauze mai nobile decât grija pentru capra vecinului.

Majoritatea și-a cam pierdut speranța. Atât de crunt au fost săpate dezbinarea și ura în ADN-ul colectiv încât par imposibil de eliminat. Politicieni și conducători corupți, veroși sau trădători au vândut țara sau au instalat în funcții venetici determinați să-i umilească pe români.

Astfel, până să avem norocul apariției liderului miraculos, ne mulțumim cu arafatul indispensabil. Deși la origini este nume propriu, Arafat va fi declarat curând substantiv comun. Va fi definit astfel un alogen care primește puteri nelimitate asupra poporului care i-a oferit găzduire.

Exemple privind influența sirianului sunt fără număr. De la conducerea sistemului de urgențe până la gestionarea pandemiei, de la flăcările care mistuie spitalele și clădirile din România la dronele rătăcite prin Deltă, peste tot se revarsă umbra lui Raed Arafat.

Este singurul secretar de stat care se află în funcție de aproape două decenii. Nu a mai părăsit Guvernul de când a fost instalat demnitar de premierul Tăriceanu. La început s-a înfiripat ca secretar de stat în Ministerul Sănătății. Ulterior a trecut la Interne, unde de 10 ani conduce Departamentul pentru Situații de Urgență/ DSU.

Indispensabilul Arafat

Deși funcția de secretar de stat este eminamente politică, Arafat a reușit să reziste oricărei schimbări de Guvern.

Pandemia, o situație de urgență cu origini sanitare, a fost lăsată  exclusiv la discreția lui Arafat. Sirianul a organizat răspunsul statului român la amenințarea coronavirusului. A condus practic Guvernul. Toate cele 24 HG-uri care au prelungit starea de alertă au fost anulate de Curțile de Apel. Nimeni nu a reacționat. Cîțu plătește, Arafat zâmbește!

Curtea de Apel Alba Iulia a constatat că Raed Arafat nu este reprezentantul legal al DSU. În consecință, nu poate semna acte juridice în numele și pe seama DSU. Subiectul a fost ignorat de mass media.

Un individ care a obținut cetățenia română la 35 de ani, fără familie sau rude în România primește, constant și prin modificări legislative succesive, puteri nelimitate. Stare de urgență sau de alertă, pace sau război, Arafat e omniprezent. Ubicuitatea sirianului a ajuns legendară.

Se întâmplă incendii, cad aparate de zbor sau dispar persoane, structurile responsabile reacționează tardiv sau lipsite de profesionalism, dar „comandantul” Arafat rămâne neclintit.

De la Colectiv la Crevedia, din Apuseni la „Ferma Dacilor” tragediile au fost provocate și de modul execrabil în care și-au îndeplinit atribuțiile subordonații lui Raed Arafat.  Unii au fost demiși, alții au fost deferiți justiției, sirianul este intangibil. Nici justiția, nici bunul simț sau onoarea nu-l clintesc din funcție.

România și-a contestat și umilit eroii, și-a trădat conducătorii care și-au sacrificat viața pentru țară, dar și-a adulat permanent călăii! Arafat este cioclul care de douăzeci de ani ne îngroapă concetățenii, după care promite o reacție rapidă în caz de urgențe majore.

În 2004 la Mihăilești au murit pompieri pentru că intervenția a fost lipsită de profesionalism. În 2023 la Crevedia alți pompieri au fost grav răniți din aceleași motive. Nimic nu s-a schimbat.

Generalul Arafat

După Sănătate și Interne, Arafat și-a extins influența și asupra Apărării.

Astfel, conform CV-ului oficial, din anul 2012 Arafat este copreședinte al „Grupului de Sănătate, Alimentație si Agricultură din NATO”. Doar că un astfel de grup nu mai există de ceva vreme în NATO. Dincolo de inexactitățile din CV, trebuie remarcat că o lungă perioadă de timp Arafat a reprezentat Armata României într-un grup de lucru NATO.

În fapt, Arafat a fost reprezentantul Armatei României la mai multe reuniuni aliate.

Consilierea pe probleme de medicină militară a Comitetului Militar NATO este asigurată de Comitetul NATO al șefilor de servicii medicale militare (NATO Committee of the Chiefs of Military Medical Services/ COMEDS). COMEDS este singura structură care să se ocupă de standardizarea sprijinului medical operațional în NATO.

Astfel, șefii direcțiilor medicale (similar) se întâlnesc anual pentru a dezbate, în plen, politicile medico-militare, doctrinele, conceptele, procedurile, tehnicile, programele medicinei operaționale din Alianță.

În urmă cu câteva luni, la Londra, a avut loc a 60-a întâlnire plenară a COMEDS. În mod firesc reprezentantul României ar fi trebuit să fie gl.mr.dr. Dragoș Popescu, șeful Direcției Medicale din MApN. Aiurea! Din MApN nu a participat nimeni la reuniune. În schimb România a fost reprezentată de … Raed Arafat. Singurul civil care a fost delegatul unei țări NATO.

Cum justifică Tîlvăr și Predoiu prezența lui Arafat la o astfel de activitate? Niciuna din responsabilitățile COMEDS nu se intersectează cu fișa postului lui Raed Arafat. Cine-i permite sirianului să reprezinte Armata României? De ce nu participă șeful Direcției Medicale?

Armata României are trei generali-medici. Toți cu CV-uri sufocate de participări la activități internaționale. Cu toate acestea Armata este reprezentată de Arafat la reuniunile celui mai important organism medical din NATO!

Nu vă este rușine??!! Mai rămâne să-i acordați gradul de general lui Arafat!

Garda pretoriană a sirianului

De peste 20 de ani ne este prezentat succesul SMURD. Nimeni nu are curajul să întrebe cum un serviciu public, fără personalitate juridică și buget propriu, primește sume consistente de la stat, de la autoritățile publice locale sau din donații și sponsorizări.

Fundația pentru SMURD, o entitate controlată discreționar de Arafat, are un Consiliu Director cel puțin interesant. Alex Șerban (senior partener la firma de avocatură Șerban & Muşneci), Frank Hajdinjak (director general E.ON România), Emil Hurezeanu (ambasador în Austria) și … Radu Tudor, editorialist, analist pe probleme militare la Antena 3. Încercați să aduceți în discuție activitatea SMURD și veți ajunge subiectul unei campanii de linșaj mediatic.

Peste 80 de legi, ordonanțe de urgență, hotărâri de guvern și ordine de ministru reglementează activitatea SMURD. Un păienjeniș legislativ care transformă norma legală în pârghie infracțională. Întreg sistemul de urgență medicală este dezvoltat nu pentru a avea în centrul său pacientul cât, mai ales, Arafatul.

Între SMURD, Fundația SMURD și DSU există o rețea de interese obscure în care nimeni nu pare să dorească ordine. Arafat nu are în subordonare, legal, nimic. Toate structurile arondate sunt în coordonare.

Arafat are sponsorizări asupra cărora nimeni nu are curajul să se aplece. Apoi, sistemul de urgență nu este chiar atât de performant pe cât se laudă. În cei doi ani de pandemie au murit mai mulți pacienți arși în spitalele transformate de Arafat în unități Covid-19 decât militari români în teatrele de operații.

Este indiscutabilă influența lui Arafat și cel puțin controversată istoria lui. Băsescu a pierdut războiul cu Arafat. Mai mult, el și-a pierdut privilegiile, iar Arafat și-a consolidat poziția. Cum este posibil ca un sirian cu origini palestiniene să fie mai puternic decât președintele României?

Cum de Armata României acceptă ingerința sirianului Arafat?

https://www.facebook.com/politicaapocalipsei