„Băi, animalule!” este o sintagmă care relevă disprețul politicienilor față de cetățeni. Cei mai tineri nu-i știu istoria, iar parte dintre cei mai în vârstă se poate sa o fi uitat. Memoria colectivă este mai scurtă decât onoare lui Ciucă sau studiile lui Ciolacu.
În urmă cu peste trei decenii, după participarea la festivitățile organizate de Ziua Marinei (15 august 1992), Ion Iliescu a avut o ieșire nervoasă rămasă în „folclorul” național.
În timp ce se deplasa cu coloana oficială prin Constanța, Iliescu a fost huiduit de mai mulți tineri. Scos din sărite, proaspătul președinte (reales) i-a ordonat șoferului să oprească limuzina, s-a dat jos și s-a repezit la primul protestatar care i-a ieșit în cale. L-a nimerit pe Paul Pârvu, un ziarist de la cotidianul local Telegraf. „Băi, animalule, de ce m-ai huiduit!?”, a răcnit Iliescu la reporter, în timp ce îl strângea de gât. Apoi, liniștit de SPP-iști, a plecat nervos.
Venind din partea celui care a condus un deceniu România, apelativul „băi, animalule” nu poate să nu trezească nostalgii în rândul actualilor fruntași social-democrați.
PSD a încercat mai multe campanii de cosmetizare, prin care să se scuture de imaginea pe care FSN-ul a săpat-o adânc în mentalul românilor. Efort lipsit de succes!
PSD rămâne o grupare mafiotă construită pe ruinele fostului partid unic din România. O construcție politică în care s-au refugiat toți frustrații, oportuniștii și ariviștii din eșalonul doi al Partidului Comunist Român. Asta este în esență PSD, indiferent cât de democratic și european încearcă să se prezinte astăzi.
Marcel Ciolacu, invitat
în emisiunea lui Victor Ciutacu de la România TV (3 septembrie 2024), a oferit o demonstrație a lipsei de scrupule de care poate fi capabil un interlop din PSD. Emisiunea a fost și o confirmare a obedienței și slugărniciei de care este capabil tovarășul Ciutacu!
O prezenta publică a premierului în urma căreia ne permitem să-l parafrazăm pe fostul șef al lui Ciolacu: „Băi, animalule, de ce minți!?” Nu-l jignim, doar considerăm că analfabeții accesează mai ușor mesajele cu ajutorul expresiilor suburbane. În ce-l privește pe Ciolacu nu este doar minciună în cuvintele lui. Găsim multă ipocrizie, demagogie, manipulare, imoralitate…
Este incredibil modul în care acești impostori reușesc să emită cu seninătate enormități, inepții și să denatureze adevărul.
„Sunt două categorii mari, unde, iarăși, cei care urlă acum, cu nesimțire fiindcă nu pot să le spun altfel, vorbim de polițiști și de militari, de la MApN, pe care i-au încadrat la un moment dat la pensii speciale, pentru că Ceaușescu, așa a gândit sistemul comunist ca ei să nu aibe (sic!) contribuții la pensii. În schimb viitorul este în funcție de contribuția fiecăruia la sistemul de pensii.”
Sunt firești, nu ar trebui să ne surprindă, dificultățile de comunicare ale covrigarului din Buzău. Poate că nu abuzează „ăăă-ul” prelung, la fel ca doctorul Ciucă, dar ideile și mesajele sunt la fel de învolburate precum cele ale partenerului de Coaliție. Astfel, foarte mulți militari au fost iritați, poate chiar jigniți, de expresia „urlă acum, cu nesimțire”, deși nu este clar dacă le-a fost adresată.
În fond, acesta este nivelul de exprimare al premierului Ciolacu. Un analfabet urcat de clanurile mafiote în fruntea administrației centrale. E puțin probabil să-și fi propus să-i jignească direct pe militari. Pur și simplu intercalează nefericit ideile și nu este capabil să încheie o propoziție înainte de a începe alta.
Marcel Ciolacu încearcă să convingă electoratul
că este suficientă o copie obosită a diplomei de bacalaureat pentru a fi președintele României. În aceeași emisiune de promovare electorală, la România TV, Ciolacu a fost evaziv răspunzând la întrebarea: „care este facultatea pe care ați absolvit-o?”. „Ecologic…la Drept, acolo am dat primul an”, a replicat scurt Marcel. Atât poate el!
În concluzie, Ciolacu nu a intenționat să-i jignească direct pe militari. Pur și simplu plătește tribut educației primitive pe care o are și studiilor relative, dacă nu inexistente. Cam ăsta este nivelul de exprimare al unui licențiat în „ecologic… la drept”.
În schimb, ideea că „așa a gândit sistemul comunist”, ca militarii să nu aibă contribuții la pensii, este falsă! Un mesaj ticălos din registrul celor care vor să promoveze ideea că militarii sunt căpușe ale societății.
Este inutil să-i explicăm unui premier, cu o pregătire atât de precară, originea pensiilor militare de stat și evoluția celor din sistemul asigurărilor sociale. Are cineva speranța că Marcel ar fi citit economie, studii de drept sau politice, în ultimii 30 de ani? E suficient să-l urmărim cum citește textele, scrise de alții. Liniar, fad, insipid, fără nerv sau vervă, incapabil să înțeleagă sensul cuvintelor redate mecanic.
Apoi, Marcel se laudă că a fost corigent la … economie politică. Nu insistăm să-i explicăm unui „analfabet funcțional” faptul că apelativul este un eufemism pentru nivelul său intelectual.
Grupurile de pe rețelele sociale ale militarilor și site-urile specializate în astfel de analize au atins aproape instant subiectul. Era și firesc! Nu se întâmplă zilnic să vezi cum premierul României îi tratează malițios pe militarii în rezervă.
„Toate pensiile sub 3000 nu plătesc CASS… statul roman nu mai impozitează pensiile. Eu nu iau un drept unui om câștigat, cu alte cuvinte nu va scădea nicio pensie…. De ce domnule Ciucă (era în emisiunea lui Ciutacu, dar în gândurile lui doar Ciucă are loc), nimeni nu mai poate să schimbe în viitor!… nu se mai pensionează nimeni la 40 de ani” a plusat Gogomanul.
„Băi, animalule, de ce minți!?”
este reacția firească a celor care realizează manipularea din discursul aspirantului la fotoliul de la Cotroceni, Marcel Ciolacu. În fond, expresia este un omagiu adus celui care a fondat PSD-ul, Ion Iliescu.
Niciun militar nu s-a pensionat la 40 de ani. Poate au fost cazuri, izolate, când unii angajați din sistemul național de apărare au trecut în rezervă cu drept la pensie militară de stat, dar doar în urma unei clasări medicale. Marcel, „băi, animalule”, să-ți explice cineva diferența dintre pensionare și trecere în rezervă ca urmare a unei clasări medicale!
În ce privește „contribuția” militarilor la pensii, Gogomanul are grave lacune de înțelegere a termenilor. Nimeni nu contribuie nici astăzi la „pensii”. Tuturor angajaților (inclusiv militarilor) le sunt oprite, prin lege, contribuții la buget (de stat sau al asigurărilor sociale). Dacă este să ne limităm la vocabularul lui Ciolacu, militarii plătesc, la fel ca toți angajații, „contribuții la pensii”.
Este o ticăloșie să se tot promoveze o minciună prin care militarii sunt deferiți gratuit opiniei publice! La fel cum este o ticăloșie să se avansează ideea trecerii pensiilor militare în sistemul public. Ar fi un dezastru pentru România și pentru Armata sa.
În perioada comunistă, pensia cadrelor militare
era acordată conform prevederilor Decretului 214 din 12 iulie 1977. „Cadrele militare … au dreptul la pensie militară de stat, în raport de activitatea și contribuția adusă la întărirea capacității de apărare a patriei, precum și la dezvoltarea economiei naționale.” Actul normativ a fost valabil până la apariția Legii 164/ 2001 privind pensiile militare de stat.
Legea 3 din 30 iunie 1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistența socială stabilea că „pensia se stabilește în raport de contribuția adusă de fiecare om al muncii la dezvoltarea societății, potrivit principiului socialist al retribuirii după cantitatea, calitatea și importanța socială a muncii și se diferențiază în funcție de vechimea în munca, retribuția avută și grupa de muncă”.
Principiile erau similare și aveau în vedere ceva mai mult decât o simplă contribuție financiară la un fond/ buget de pensii, oricum insuficient pentru a asigura necesarul pentru întreg sistemul de asigurări sociale.
Pensiile militare nu sunt un privilegiu! Sunt un drept câștigat de militari și o obligație pe care și-a asumat-o statul român!
Ce să înțeleagă un absolvent de „ecologic… la drept” din lege, când el nu știe ce facultate a absolvit?!
„Băi, animalule” va continua să fie o expresie
care validează lipsa de considerație, respect și prețuire pe care le au politicienii români față de cetățeni. Intrată în istorie prin intervenția primului președinte post-revoluționar este greu de ignorat sau șters din memorie.
Pentru Iliescu a fost un derapaj impardonabil. Cu toate defectele sale fostul președinte PSD era un personaj politic incomparabil mai educat și civilizat față de actualul lider social-democrat. Cel puțin studiile și nivelul intelectual nu-i erau contestate.
Pentru Ciolacu sau Ciucă, pentru toți liderii actuali ai PSD și PNL „băi, animalule” este mesajul pe care îl transmit printre cuvintele tuturor discursurilor sau intervențiilor publice.
Dacă tot suntem gratulați permanent cu expresia respectivă de ce n-am spune și noi „băi animalule, de ce minți?!” Sau, în perspectiva alegerilor prezidențiale „băi, animalule, să te voteze interlopii și golanii tăi!” (tot Iliescu a schimbat, involuntar, și semnificația „golanului”)