Pensiile militare ar trebui să primească, anual, o indexare cu rata inflației. Ar fi cam singura expresie a mărinimiei guvernanților noștri față de militarii în rezervă. Nimic altceva. O indexare care nu s-a întâmplat constant, așa cum prevede legea. Dar ce rost ar mai avea legile în România dacă nu ar fi permanent mutilate de Executiv, prin ordonanțe de urgență?
De la apariția Legii 223/ 2015 pensiile militare nu au avut parte de nicio creștere. Niciuna! Doar mutilări, amendări și câte o indexare anuală. Când a fost!
În schimb, cu o consecvență și agresivitate demne de o cauză mai bună, pensiile militare sunt permanent subiect de dezbatere în spațiul public.
Un raport recent al Consiliului Fiscal
aduce în atenție câteva informații, pe cât de false pe atât de lipsite de relevanță, în context.
Astfel, la pagina 59 este prezentat „Graficul 18: Evoluția veniturilor și cheltuielilor bugetului de asigurări sociale de stat (mld. lei)”. O mostră de manipulare și ticăloșie… liberală. Pentru că președintele Consiliului Fiscal este Daniel Dăianu, un membru PNL.
Graficul menționat are și o „Notă: Pe lângă cheltuielile bugetului de asigurări sociale de stat, pentru perioada 2016-2023 au fost incluse și cheltuielile cu pensiile militare de stat. Conform Legii nr. 223/2015, de la 1 ianuarie 2016, fondurile necesare pentru plata pensiilor militare de stat și a altor drepturi de asigurări sociale cuvenite pensionarilor militari se asigură de la bugetul de stat, prin bugetele instituțiilor: Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne și Serviciul Român de Informații.”
Întrebarea firească este: de ce sunt incluse cheltuielile cu pensiile militare de stat într-o astfel de situație? Până și autorii raportului admit că acestea nu sunt plătite din bugetul asigurărilor sociale de stat! Cât de nemernici sunt cei care produc astfel de manipulări? Pentru că manipularea este dincolo de orice dubiu. Dacă ar fi fost onești, cei care au întocmit raportul n-ar fi asociat sub nicio formă pensiile militare de stat cu bugetul asigurărilor sociale.
Trebuie menționat că raportul în cauză are 162 de pagini, dar pentru o parte a mass media au reținut atenția doar cele câteva rânduri în care sunt menționate pensiile militare de stat. Prin modul în care este redactat, raportul cultivă ideea că pensiile militare sunt cele care împovărează bugetul asigurărilor sociale de stat. Unul la care militarii nu contribuie. Și este normal să fie așa.
Bugetul asigurărilor sociale de stat/ BASS
este alimentat prin CIAS (contribuția individuală la asigurările sociale) a fiecărui angajat. Pentru că este deseori insuficientă această CIAS, Bugetul de stat contribuie cu sume importante la formarea BASS.
Cadrele militare plătesc, la rândul lor, contribuții individuale, dar la bugetul de stat (CIBS). Este același procent de contribuții pe care îl plătesc toți angajații din România, 25%. Diferența este că militarii varsă aceste contribuții acolo de unde le sunt plătite pensiile, la bugetul de stat.
Pentru că nu era suficient un grafic în care să fie incluși gratuit militarii, raportul Consiliului Fiscal plusează:
„Conform raportărilor INS, în anul 2023… Pensiile plătite din bugetul de asigurări sociale s-au situat la un nivel mediu de 2.006 lei, iar cele corespunzătoare pensionarilor agricultori au fost în medie de 804 lei. Totodată, pensiile acordate militarilor au atins un nivel mediu lunar de 5.626 lei, în creștere cu 739 lei (15,1%) față de anul 2022. Pensia medie lunară corespunzătoare beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională a înregistrat o creștere de aproximativ 187% în intervalul 2010-2023. În aceeași perioadă, pensia medie lunară a beneficiarilor de pensie de la bugetul asigurărilor sociale de stat a crescut cu circa 172%.”
Consiliul Fiscal se prevalează de niște date ale Institutului Național de Statistică/ INS care nu au nicio legătură cu contextul în care sunt prezentate. Manipularea este, prin definiție, una dintre responsabilitățile INS. Consiliul Fiscal nu face decât să se substituie INS. Manipulează tot prin cifre.
Pensiile civile beneficiază de o creștere
medie de peste 30% începând cu 1 septembrie 2024. În condițiile în care la 1 ianuarie 2024 toate pensiile (civile și militare) au fost indexate cu 13,8% este evident că valoarea cumulată a creșterii pensiilor civile depășește cu 15% pensiile militare de stat, de la 1 septembrie 2024.
De altfel, pensia medie a militarilor ajunge la nivelul prezentat doar pentru că sunt incluse și pensiile magistraților militari. Dacă s-ar face abstracție de acestea (și de pensiile unor medici care sunt militari doar pentru privilegii) rezultatul ar fi o medie sub 3500 de lei. Este mult? După o viață de privațiuni și interzicere a unor drepturi fundamentale cât ar trebui sa primească un militar?
Un alt aspect este trecut sub tăcere. Zecile de mii de militari care au trecut în rezervă în ultimii ani. O epurare de care se face vinovat întâiul liberal al României, actualul președinte PNL. O catastrofă care s-a produs pe fondul atacurilor și linșajului la care au fost supuși militarii. O hemoragie de personal care a fost cultivată și încurajată tacit de către șefii militari și civili ai Armatei.
Cei care au trecut în rezervă în ultimii ani au beneficiat de creșterile salariale pe care le-a impus legea unică a salarizării. Majorări care până în anul 2024 abia au acoperit rata anuală a inflației, dar care cresc media pensiilor militare. De ce nu menționează raportul că în perioada de referință (2010 – 2023) rata cumulată a inflației a depășit 80%, iar leul s-a depreciat cu 25% în raport cu moneda unică europeană?
Civili sau militari, creșterile de aproape 200 de procente de care amintește Consiliul Fiscal sunt false!
În același raport al Consiliului Fiscal
se menționează că „în (anul) 2023 rata de creștere a numărului de angajați din sectorul public a fost mai mică decât cea înregistrată în anul precedent, respectiv 1,08% (+13.871 persoane) față de 1,3% (+16.370 persoane)… cele mai importante reduceri de personal au fost înregistrate la nivelul Ministerului Afacerilor Interne (-1.860 posturi ocupate) și Ministerului Apărării Naționale (-752 posturi ocupate).
Este evident că trecerile în rezervă din sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională au fost cele care au făcut ca rata de creștere a numărului de angajați în sectorul public să fie mai mică în anul 2023 comparativ cu cel anterior. O realitate care nu poate fi negată și care se reflectă în cheltuielile bugetare și în sistemul de pensii militare de stat.
Pensiile militare de stat, înființate de Alexandru Ioan Cuza, au fost pentru prima (și gura) dată eliminate de liberali. (Nici comuniștii nu s-au atins de ele.) Cu Băsescu președinte, un adversar înverșunat al Armatei, era o vreme în care Boc, Bode, Flutur sau Blaga, liberalii de astăzi, îi umileau pe militari.
„Liberalul” Nicolae Ciucă (slugoiul unui alt dușman al Armatei, sasul Iohannis) a fost primul și singurul ministru al apărării care a acceptat ca pensiile militare să nu fie indexate cu rata anuală a inflației. Ciucă a creat un precedent periculos și a privat militarii în rezervă de o indexare care le va afecta, toată viața, veniturile.
Militarii în rezervă, din întreg sistemul de apărare, trebuie să înțeleagă importanța voturilor din noiembrie-decembrie. Orice vot acordat PNL, sau lui Ciucă, este unul împotriva propriilor interese. Niciun Guvern PNL, niciun ministru PNL nu a susținut vreodată cauza militarilor. Dimpotrivă! PNL a urât visceral Armata și pe militari!
Liberalii nu au avut rețineri să ordone Armatei să tragă în propriul popor.
S-a întâmplat în 1907, când în Guvernul PNL condus de Dimitrie Sturdza ministru de război era mareșalul Alexandru Averescu. S-a întâmplat și în anul 1999 când ministrul liberal Victor Babiuc a ordonat Armatei să-i oprească pe minerii care se îndreptau spre Bucureștii „prin orice mijloace”.
Dacă nu au angajat Armata în represalii împotriva poporului au distrus-o cu o tenacitate și ură vecine cu trădarea S-a întâmplat în perioada anterioară celor două războaie mondiale, se întâmplă de peste 10 ani, de când Ciucă își exercită controlul de facto al Armatei.
Nimic nu este întâmplător! Daniel Dăianu, liberalul din conducerea Consiliului Fiscal nu a făcut decât să pregătească terenul. Adio indexare în anul 2025, dacă Ciucă sau liberalii se vor afla la conducere. În general, dacă actuala Coaliție își mai păstrează formatul, pensiile militare nu vor primi nicio indexare.
Trebuie repetat până când toți militarii vor înțelege: Nicolae Ciucă a fost primul și singurul ministru al apărării care a acceptat anularea indexării pensiilor militare. Este președintele Senatului României, forul decizional care nu a fost de acord cu actualizarea soldelor de grad ale militarilor în rezervă și retragere. Este politrucul care a sacrificat Armata și pe militari pe altarul interese personale. Este generalul care dezonorează și întinează Armata României! Este președintele PNL, un partid care-i urăște pe militari!
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.