În războiul din Ucraina rușii cuceresc, aproape zilnic, alte localități. Ofensiva Moscovei nu are impactul mediatic de care s-a bucurat cea a Kievului, dar se întâmplă. Încet și sistematic. Pentru a păstra o doză rezonabilă de optimism mass media avansează ideea că două sisteme Patriot ar putea salva orașul Harkov. Probabil cel puțin un sistem transferat din România.
Ciucă și Ciolacu, în plină campanie electorală, zâmbesc amar și fac mici glume de grupa pregătitoare. România (încă) nu știe dacă ar fi cazul să cedeze Ucrainei unul din sistemele Patriot aflate în depozite. De fapt toți știu, dar nu le vine să articuleze încă un adevăr implacabil. „Este o decizie strategică”, punctează premierul Ciolacu, ferm convins că respectivele rachete americane ar putea proteja România și de undeva de lângă Harkov, de pe linia frontului.
Totul este marketing pur și propagandă sterilă. Aproape un miliard de dolari pentru sistemul Patriot este imens în raport cu ceea ce oferă în materie de protecție. Specialiștii spun clar: un aeroport, o unitate militară, eventual suburbia unui mic oraș din România ar putea fi puse sub umbrela unui astfel de sistem. Cu condiția să avem suficiente rachete a câte 5 milioane de dolari. Ceea ce nu-i cazul. După un atac cu zeci de drone de 10 mii de euro bucata, sistemul Patriot devine la fel de util ca borcanul de murături al gospodinelor din Kiev.
Războiul merge într-o singură direcție
Se știe încă din prima zi. Nu-ți trebuie studii militare la academia de profil din Londra ca să vezi că ucrainenii vor pierde, într-un fel sau altul.
Despre ce protecție a teritoriului României vorbesc Ciucă și Ciolacu, chiar dacă ar fi funcționale toate cele patru sisteme Patriot cumpărate de la americani? Despre ce apărare eficientă a Harkovului ne povestește Zelensky, în situația fericită în care ar primi două astfel de sisteme?!
Aliații NATO au prea puține pârghii la dispoziție pentru a izola Rusia. Nord-coreenii și iranienii sunt deja tăbăciți de la atâtea sancțiuni americane, în timp ce chinezii tocmai au întărit relațiile cu Kremlinul, în urma vizitei lui Putin la Beijing cu o numeroasă delegație de oameni de afaceri. Și asta în pofida șantajului Casei Albe, care a decretat că Xi Jinping trebuie să aleagă: ori continuă comerțul cu Occidentul, ori îi ajută pe ruși.
Marea problemă a lui Joe Biden și a marionetelor din Europa este că ruptura cu China a devenit cvasi-imposibilă pe termen mediu și scurt. Ar duce la colapsul economiilor occidentale. Pe asta se bazează și fermitatea cu care cei doi președinți, Xi și Putin, continuă să dezvolte prietenia ruso-chineză, în ciuda amenințărilor venite de la Washington (ce-i drept, cu jumătate de gură).
Un Patriot prea puțin util
În context, încă două aspecte ar fi de subliniat. Mass-media și politicienii-marionetă au renunțat în ultima perioadă la tonul extrem de belicos la adresa Moscovei. Simultan, am aflat despre noile rachete balistice rusești Bulava, cu încărcătură nucleară, amplasate pe șapte submarine din clasa Borei, cu rază de acțiune de peste 8.000 de kilometri și focoase multiple, capabile să lovească zece ținte diferite.
Toate bateriile Patriot luate la un loc nu pot face absolut nimic împotriva acestor arme. Și nici alte așa-zise sisteme de protecție.
O nouă știre vorbește despre „armele nucleare anti satelit” ale Moscovei, „devastatoare pentru întreaga planetă”. Oare de ce mass media occidentală a ținut să promoveze astfel de materiale? Cu ce moral mai luptă ucrainenii când află că șansele lor sunt efectiv nule? Și că totul pare a fi un joc cinic pe spinarea prostimii.
Pe de altă parte, înlăturarea de la butoanele puterii a celui mai important personaj din sfera serviciilor de informații din Rusia, Nikolai Patrușev, după 16 ani de relații directe cu omologii din Occident, nu este neapărat o veste bună pentru Ucraina și Coaliția occidentală care o sprijină.
Demisii sau doar rotirea cadrelor?
Este mult mai probabil ca schimbarea lui Patrușev să aibă considerente mult mai pragmatice decât o banală cădere în dizgrație. Războiul din Ucraina se deplasează acum din ce în ce mai mult spre un alt nivel tehnologic. Trebuie optimizată (dar mai ales crescută) capacitatea industriei de apărare de a răspunde rapid solicitărilor spațiului de luptă. Prin urmare, este nevoie de o persoană care poate face asta și mai ales care să înțeleagă cum funcționează totul.
Numirea lui Andrei Belousov în funcția de ministru al Apărării a fost numai o parte din puzzle-ul proceselor de (re)construcție din Federația Rusă. Fiecare dintre oficiali va fi responsabil de o anumită zonă.
Este interesant de urmărit și cine sunt noii asistenți ai lui V. Putin. Un exemplu ar fi Alexei Dyumin (cel care ocupă inclusiv o funcție similară cu Patrușev, adică asistent prezidențial) care va supraveghea întregul complex industrial de apărare. Acesta a fost cândva ministru adjunct al apărării și guvernator al regiunii Tula – regiune care deține cele mai numeroase și mai mari depozite de armament ale Rusiei încă de pe vremea lui Petru cel Mare.
Nikolai Patrușev va administra zona construcțiilor navale. Sunt deja de notorietate problemele pe care le are flota rușilor. Se creează astfel o structură diferită de interacțiune între complexul de apărare, armată și industrie. Cu siguranță, vasta sa experiență va juca un rol important (nu numai din poziția de asistent prezidențial) inclusiv în acest sector strategic.
Războiul din Ucraina și interesul României
Războiul din Ucraina a intrat de ceva vreme într-o altă etapă. Deznodământul este previzibil. Chiar dacă sunt încă mulți care refuză evidențele.
Sprijinul României pentru Ucraina intră într-o nouă etapă. Declarațiile principalilor lideri sunt departe de a fi liniștitoare. Nu pentru că ne-ar ataca Rusia, cât pentru că Iohannis și ai lui pare că fac tot posibilul să ne implice tot mai mult într-un război care nu este al nostru.
După ce a fost convocat la Casa Albă (doar nu-și închipuie cineva că s-a invitat singur la cafea) Iohannis a avut miercuri, 22 mai 2024, câteva declarații … controversate.
„România nu va trimite combatanți în Ucraina, este simplă discuția și cred că cu asta s-a și terminat.”
Nu prea s-a terminat, discuția. România nu va trimite „combatanți”, dar militari va trimite? Indiferent dacă vor fi elemente de sprijin logistic, instructori sau consilieri, prezența militarilor români în Ucraina este împotriva intereselor României. Cine afirmă contrariul este la fel de îndoctrinat ca cei care susțin cauza Rusiei.
„Sunt contracte care s-au făcut între furnizor și beneficiar. Sunt instalații foarte sofisticate și aceste lucruri trebuie foarte bine clarificate. Nemaivorbind de faptul că eu nu accept sub nicio formă ca România să rămână fără apărare anti-rachetă și fără apărare anti-aeriană… Deci în măsura în care în final se cedează ceva, trebuie România să primească altceva”.
Dacă cineva mai avea dubii, cuvintele președintelui Iohannis ar trebui să le înlăture. România va trimite (cel puțin) un sistem Patriot în Ucraina. Probabil că, după ce aliații sau partenerul strategic promit că ne apără spațiul aerian, cedăm Patriot-ul Ucrainei.
Cu sau fără Patriot, este oportună și în interesul României implicarea la un nivel atât de profund în războiul din Ucraina?
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.