Papa Francisc a ajuns, involuntar, subiectul unor atacuri abjecte ale unor papagali. Un conflict ideologic și doctrinar între Pontifex și penibil… Maximus.
Penibilul global, comediantul Zelenski, și penibilul local, țucălarul Tudor sunt în conflict cu toți cei care nu susțin orbește și necondiționat Ucraina.
Radu Tudor este un împătimit al războiului de lângă România. Cine îl contestă sau are alte analize în coliziune cu retorica oficială îi declară război reputatului analist.
Adevărul este lipsit de relevanță. Dezbaterea, polemica, schimbul de opinii și păreri sunt noțiuni demodate. Bunul simț, echilibrul sau morala sunt inutile în contextul actual. Atât de mult s-a escaladat patima războiului încât o intervenție a Papei Francisc a ajuns subiect de insulte și mitocănii.
„Criticile ne ajută să ne dezvoltăm, dar aș vrea să-mi fie spuse în față” este o afirmație a Papei pe care n-ar strica să o citească și cei care astăzi îl ironizează sau persiflează.
Papa Francisc a acordat un interviu postului de televiziune elvețian Radio Télévision Suisse (RTS), o stație publică care emite în limba franceză. O parte din material a fost lansată deja. Interviul integral, înregistrat la începutul lunii februarie, va fi difuzat pe postul de televiziune elvețian pe 20 martie 2024.
În cadrul interviului, Papa Francisc a reflectat asupra diferitelor aspecte ale războiului și a efectelor devastatoare ale acestuia. El a subliniat că pentru declanșarea unui război sunt necesare două părți, nu doar una. Papa a încurajat negocierile pentru a pune capăt conflictelor din Ucraina și Gaza.
„Negocierile nu sunt niciodată o capitulare”
Papa Francisc a adăugat că ambele părți ale oricărui război ar trebui să vină întotdeauna la masa pentru a duce discuții de pace. „Negocierile nu sunt niciodată o capitulare”, a spus el. „Este nevoie de curaj să nu conduci o țară către sinucidere.”
Vorbind despre discuțiile de pace, Papa a cerut părților implicate în războiul din Ucraina „să nu le fie rușine să negocieze înainte ca lucrurile să se înrăutățească”. El a subliniat că negocierile pot fi purtate și cu ajutorul „puterilor internaționale”.
„Cuvântul „negocia” este unul curajos”, a mai spus Papa. „Când vezi că ești învins, că lucrurile nu merg bine, este necesar să ai curajul să negociezi. Poate îți este rușine, dar cu câți morți se va termina? Negociază la timp; caută o țară care să poată media. Astăzi, de exemplu în războiul din Ucraina, sunt mulți care vor să medieze. Turcia s-a oferit… Nu vă fie rușine să negociați înainte ca lucrurile să se înrăutățească.”
Ce este atât de revoltător în cuvintele Papei? Ce cuvânt sau expresie rănește demnitatea ucrainenilor. Sau pe a mercenarilor care alimentează retorica războiului?
Papa Francisc a adus în discuție și influența producătorilor de arme asupra războaielor.
„Sunt unii care spun: „Este adevărat, dar trebuie să ne apărăm…” Dar apoi îți dai seama că au o fabrică care produce avioane pentru a-i bombarda pe alții”, a spus el. „Apără ceva? Nu. Distruge. Cum se termină un război? Cu moarte, distrugere și copii fără părinți.”
El a menționat că există întotdeauna situații geografice sau istorice care provoacă un război, ceea ce duce la concluzia că războiul „pare doar bazat pe motive practice”. „Dar în spatele fiecărui război”, a adăugat el, „există industria armelor, iar asta înseamnă bani”. „Războiul”, a spus Papa Francisc, „este întunericul, puterea întunericului”.
„Este o mare onoare… să mușc o mână întinsă”
La începutul războiului, Papa a încercat să adopte o poziție echilibrată în speranța de a fi un mediator. Ulterior a început să condamne cu tărie acțiunile Rusiei, comparându-le cu unele dintre cele mai grave crime împotriva Ucrainei din perioada sovietică.
Papa Francisc a pledat de foarte multe ori pentru pace. Și-a exprimat în repetate rânduri dorința de a acționa ca un intermediar între Kiev și Moscova.
Anul trecut, Zelenski a fost primit la Vatican. „Este o mare onoare”, i-a spus Zelenski Papei, punându-și mâna la inimă și plecându-și capul în timp ce-l saluta, conform unei scurte înregistrări video a întâlnirii.
Primirea la Vatican chiar ar trebui să fie o mare onoare. Bine, între timp a fost primit și Ciolacu. Parcă s-a cam banalizat „onoarea” asta.
Cu toate acestea, reacția recentă a lui Zelensky este tipică unui individ lipsit de recunoștință și considerație.
„Când răul rusesc a început acest război, la 24 februarie, toți ucrainenii s-au ridicat pentru a se apăra: creștini, musulmani, evrei, toată lumea. Mulțumesc fiecărui capelan ucrainean care se află în armată, în forțele de apărare.
Ei sunt în prima linie. Ei protejează viața și umanitatea. Ei ne sprijină cu rugăciuni, vorbe și fapte.
Aceasta este ceea ce este Biserica – cu oamenii. Și nu la două mii și jumătate de kilometri distanță, undeva unde să medieze virtual între cineva care vrea să trăiască și cineva care vrea să te distrugă” a replicat Zelensky după ce a fost informat despre afirmațiile Papei.
Mare noroc a avut Francisc să nu-l prindă Volodimir. Îi dădea și o scatoalcă după ceafă. Pentru cei care încă mai au dubii, un astfel de comportament nu este un accident pentru ucraineni. Așa sunt structurați cultural, asta au în ADN. Până la urmă sunt niște ruși mai… corciți.
Radu Tudor i-a găsit de lucru lui Stoltenberg
Nu toți ucrainenii s-au ridicat la luptă. În București sunt sute de indivizi în mașini cu numere ucrainene și fețe de interlopi. Alte sute de mii au fugit în Vest. S-au ascuns la mii de kilometri distanță de front.
Dacă „cineva care vrea să trăiască”… n-ar fi mai simplu să asculte mesajul Papei? Este tocmai despre șansa la viață pe care un lider este obligat să o ofere concetățenilor săi.
Într-o aparentă referire la comentariile Papei, secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a declarat într-o conferință de presa comuna cu premierul suedez că, pentru Ucraina, „capitularea nu înseamnă pace”. A mai adăugat că doar Putin are puterea de opri războiului.
Nici el nu a înțeles corect mesajul Papei. Ei, dacă era Iohannis … ar fi avut o „tăcere strategică”, inspirată din înțelepciunea generalului Ciucă.
„Care este nivelul de infiltrare al Rusiei în Vatican? Sau este doar Pontiful sud american o relicvă a sovieticilor?” a scris Radu Tudor pe platforma X, în replică la interviul Papei. Hop și „nea Ion, că și el e om”!
Cum i s-a părut că nu este suficient de ridicol, Radu a recidivat. „Dacă tot e liber de contract din Octombrie, îl propun pe @jensstoltenberg în locul @Pontifex. Cine susține?”
Radu Tudor și Werner Iohannis au multe în comun. Printre altele, amândoi sunt convinși că unele demnități se ocupă prin concurs. Tândală și-a pregătit CV-ul, proiectul de management și i-a trasat sarcină lui Ciucă să afle cine face parte din comisia de interviu pentru funcția de secretar general NATO. Radu Tudor a coborât șeful Bisericii Catolice la nivelul unei poziții pe care o poate ocupa orice funcționar.
Atacul suburban la adresa Papei Francisc face parte dintr-un proiect mai amplu. Nu este un accident și nu este întâmplător. Zeloții mercantilismului nu au identitate națională, cultură sau religie.
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.