„Șeful Armatei șochează din nou: Nu putem doborî dronele de atac care intră în România pentru că nu avem legislație”, a fost o știre intens mediatizată miercuri, 14 februarie, de digi24.ro.
Informație este susținută de o declarație recentă a generalului Vlad: „În momentul de față, Armata României nu poate să ducă operații de luptă pe timp de pace. Trebuie dată o stare excepțională, stare de asediu sau stare de război. Armata României nu poate să opereze sistemele de armament în afara obiectivelor militare sau a terenurilor de instrucție pe care le avem în momentul de față”.
Atâtea inepții, într-o singură frază, nici Ciucă însuși nu a reușit. Iar eroul de la Nasiriah este o legendă a declarațiilor năstrușnice. Indiferent cu ce s-a decontaminat biroul șefului Statului Major al Apărării/ SMAp, după plecare lui Ciucă, pare să nu fi fost suficient.
Generalul Petrescu i-a urmat lui Ciucă la conducerea SMAp. A fost un ilustru mediocru, la fel de irelevant pentru istoria Armatei ca trecerea unui licurici prin flacăra unui incendiu. N-are nicio legătură comparația? Nici Petrescu n-a avut cu funcția. A avut însă o mare calitate. Știa când să tacă. A fost mai multă inspirație decât calitate, dar măcar a evitat situații penibile. O singură prezență într-un platou TV a avut și l-a umplut de mândrie pe Ciucă.
„Mai bine să taci și să dai impresia ca ești prost, decât să vorbești și să înlături orice dubiu”. O vorbă de duh pe care succesorul generalului Petrescu, Gheorghiță Vlad, a ignorat-o.
După inepțiile din interviul de la Europa Liberă, mass media și politicienii s-au îngrămădit să deslușească elucubrațiile întâiului general al Armatei. Printre temele lansate de generalul Vlad, inconsistența legislativă și lipsa de personal apar tot mai des în dezbaterea publică. Un rezultat al incontinenței verbale a șefului Armatei.
„Operații de luptă pe timp de pace”
„Operații de luptă pe timp de pace” poate părea o contradicție în termeni. „Lupta” este o „ciocnire armată între forțe inamice” și se află în opoziție evidentă cu „pacea”. Dacă Armata se angajează în lupte, este foarte probabil pentru respingerea unor agresiuni asupra teritoriului național. Când a început lupta, s-a cam terminat pacea. E război, criză sau … operație militară specială.
Altfel, șeful Armatei ar fi surprins să afle că are misiuni de luptă și pe timp de pace. Pentru inceput, îi recomandăm generalului Vlad un articol din revista Intelligence a colegilor de la SRI: „Armata, în război pe timp de pace”. Poate descoperă și el valențele războiului contemporan.
Militarii români, în ultimii 25 de ani, au participat la operații militare în care au angajat, deseori, lupta cu inamicul. În celebra Bătălie de la Nasiriah s-ar fi consumat muniție ca la o nuntă între mujahedini: din belșug și inutil. Nu este dottore Ciucă „singurul general român care a condus personal o misiune de luptă… în prima bătălie la care soldații români au fost combatanți activi după al Doilea Război Mondial”? O minciună intens mediatizată. Mihai Gâdea chiar a plusat. A afirmat că Ciucă ar fi fost rănit în celebra bătălie. Este aproape adevărat. A fost rănit. În orgoliul propriu. A rămas popota fără gogoși înainte să se declare el sătul.
S-ar putea spune că bătăliile respective au fost nu doar imaginare, dar și în afara teritoriului național. Corect!
Atunci să amintim că spațiul aerian al României este protejat și prin „serviciul de luptă permanent – poliție aeriană”. Unele unități de rachete sau marină sunt în aceeași situație, iar exemplele pot continua. În Armata României sunt zilnic sute de militari în serviciul de luptă permanent.
Șeful Armatei și minunile legislative
Legea apărării naționale (45/ 1994) aduce în atenție, la articolul 8, acțiuni militare „… în caz de agresiune armată, la instituirea stării de asediu, declararea stării de mobilizare sau a stării de război”. Este stupid să afirmi că, în caz de „agresiune armată”, militarii aflați în „serviciul de luptă permanent” așteaptă declararea stării de asediu sau război și abia apoi intervin.
Legea 257/ 2001 privind modul de acțiune împotriva aeronavelor care utilizează neautorizat spațiul aerian al României, republicată, definește prin aeronavă „orice aparat, cu motor sau fără motor, pilotat ori nepilotat, dirijat sau nedirijat, care se poate menține în atmosferă cu ajutorul altor reacții ale aerului decât cele asupra suprafeței pământului”. În definiția aeronavei se regăsește și drona, Gheorghiță!
Aceeași lege prevede că, împotriva aeronavelor, se vor lua succesiv o serie de măsuri. Să afirmi că lipsa comunicării cu pilotul împiedică acțiunea aeronavelor interceptoare este o inepție. De altfel, art. 11 este clar: „în cazul imposibilității stabilirii legăturilor radio cu aeronava care utilizează neautorizat spațiul aerian al României, aceasta se interceptează cu aeronave militare”.
În ce privește modul de neutralizare al acestor „aeronave fără pilot” îi recomandam generalului Vlad Legea 122/ 2011 privind regimul armelor, dispozitivelor militare și munițiilor deținute de Ministerul Apărării Naționale și de forțele armate străine pe teritoriul României.
În lege există un articol 15 (litera h) care-i oferă șefului Armatei, coroborat cu celelalte prevederi din normă, toată baza legală necesară. „Personalul MApN poate face uz de armă și poate folosi dispozitivele militare din dotare, după caz, pentru îndeplinirea misiunilor încredințate… împotriva dronelor și a echipamentelor radioelectrice utilizate pentru comiterea unui act ostil.”
Dacă normele de la nivel național nu au fost aplicate în MApN, din lipsa unor ordine interne, Gheorghiță este unul dintre vinovați. De la începutul războiului din Ucraina a fost vicepreședinte al Comisiei superioară de acte normative din MApN.
O temă falsă generează panică autentică
În urmă cu câteva zile, MApN a emis un comunicat. Anunța că avioanele turce au executat misiuni de politie aeriană, în spațiul mioritic, urmare a unor atacuri cu drone rusești asupra porturilor ucrainene. Dacă nu pot interveni, de ce le-au mai ridicat? Să le facă de râs?
Probabil. Mai ales că, interceptarea unor drone, cu aeronavele F-16, este la fel de poznașă ca cercetarea aeriană pentru a căuta rămășițele acestora. MApN are „purtător de cuvânt“ un general, Costiță Spânu, specialist în jocuri pe calculator. Din fața unei console de jocuri nimicește necruțător toate dronele și muștele din Deltă.
Generalul Vlad este prost consiliat! Intenționat, accidental sau din incompetență. E greu de crezut că a primit ordin să inducă panică în rândul populației.
Șeful Armatei afirmă că România poate fi oricând subiectul unui atac, iar militarii nu au bază legală să riposteze! Sau nu au cu ce! După 8 ani de 2% din PIB alocat pentru Apărare, România nu are dotarea necesară să neutralizeze câteva drone bezmetice, intrate accidental în spațiul nostru aerian?
Este prostie sau ticăloșie.
Ce fac Gheorghiță și cei care-i răspândesc inepțiile este o infracțiune sancționată de articolul 404 din Codul Penal. „Comunicarea sau răspândirea, prin orice mijloace, de știri, date sau informații false ori de documente falsificate, cunoscând caracterul fals al acestora, dacă prin aceasta se pune în pericol securitatea națională, se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani.”
Digi24, și alți inconștienți din mass media care provoacă neliniști și angoase populației, sunt într-o cursă disperată după senzațional. Pentru ei ar fi o știre extraordinară dacă România s-ar dovedi lipsită de apărare, din rațiuni legislative! Cum poate un mijloc de informare în masă responsabil să răspândească o astfel de aberație?
Armata României are suficientă bază legală și capabilități rezonabile pentru a respinge o eventuală agresiune. Indiferent dacă aceasta s-ar întâmpla terestru, maritim sau aerian. Cu tancuri, drone, bărci, planoare sau piticii din capul unora.
Șeful Armatei nu răspândește panică doar în populație. O împrăștie și printre militari: generalul Vlad ar trebui să îi conducă în luptă, dar nu are bază legală!
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.